În primul rând, Raffaelo mea a devenit majoră. Un rând de aplauze vă rugăăăăm

O cheamă Laura pe ea, dar deoarece mănâncă APROAPE la fel de multe dulciuri ca şi mine, am numit-o Raffaelo cu un an în urmă, de ziua Georgianei când ne băteam pt bomboanele astea

Îţi doresc să ai parte de tot ce ţi-ai dorit vreodată şi mai ales de dulciuri.

Luni nu intrii în clasă fără juma de kil de ciocolată numa pt mine 8->

Pe lângă faptul că e acum majoră, îşi permite să dea şi-un shot de tequilla (obligator dragă). Şi, clasica întrebare, când bem ?

Însă, pe lângă faptul că e ziua ei, mai avem de ‘udat’ pe cineva. Blogul meu face astăzi 2 ani.

Mulţi înainte să-i urăm? Mulţi să fie dacă mă mai ţine tastatura…

Ca şi anul trecut, voi face o înşirurire a post-urile ce contează =). Ultimul an a însemnat pentru mine, mai simplu, maturizare.

Aici, găsiţi care au fost obiectivele mele pentru 2009. Să vedem câte dintre ele le-am îndeplinit.

Am învăţat să respect cu adevărat o persoană şi să-i recunosc meritele.

Am învăţat că o prietenie nu se leagă cu aţă, ci se bate-n piatră.

Am aflat că pot mai mult.

Am iubit, uitat, renunţat, luat de la capăt.

Am învăţat să spun Nu.

Am devenit majoră.

Marin Vasile says:

PS: Astept 2010 sa dau copy/paste la mesajul asta intr-un alt post in care te mandresti ca a mai trecut un an

În *februarie am renăscut în urma post-ului ăsta care, adaptat pe ici pe colo, mi-a adus două premii frumuşele.

Am început să gust din plăcerile vieţii, deosebindu-le.

Am trăit o revoluţie. Vă mai amintiţi măcar de ea ?

În perioada aia am spus Nu. Cel mai semnificativ Nu de până acum.

M-am certat rău cu mine. Nu numai odată. De mai multe ori..

Continui să mă întreb cine..

Am aflat de ce mi-era defapt frică aşa că l-am invitat la o cafea. De atunci sorb cafeină numai de pe buzele lui.

Împreună cu fetele mele, te-am invitat să-ţi imaginezi că… şi m-am reinventat.

Am învăţat să fiu inspirată de tine. Şi încă sunt şi voi fi. Da, voi mai fi.

______________

My Song de 2 ani..

Picture yourself in a boat on a river,
With tangerine trees and marmalade skies.
Somebody calls you, you answer quite slowly,
A girl with kaleidoscope eyes.

Cellophane flowers of yellow and green,
Towering over your head.
Look for the girl with the sun in her eyes,
And she’s gone.

Lucy in the sky with diamonds,
Lucy in the sky with diamonds,
Lucy in the sky with diamonds,
Ah… Ah…

Follow her down to a bridge by a fountain,
Where rocking horse people eat marshmallow pies.
Everyone smiles as you drift past the flowers,
That grow so incredibly high.

Newspaper taxis appear on the shore,
Waiting to take you away.
Climb in the back with your head in the clouds,
And you’re gone.

CHORUS

Picture yourself on a train in a station,
With plasticine porters with looking glass ties.
Suddenly someone is there at the turnstile,
The girl with kaleidoscope eyes.